Copilul obez la români – perspectiva medicului
Dr. Florin Ioan Bălănică este medic specializat în medicina stilului de viață, psihonutriție și doctorand în endocrinologie. De peste 10 ani conduce o clinică de succes și a ajutat mii de pacienți să scadă în greutate și să prevină sau să reverseze bolilele cronice asociate excesului ponderal. Dr. Bălănică este unul din cei trei specialiști care ne-au însoțit în programul #lamasăcumine, proiectul Zi de BINE din iulie 2023. În acest articol de blog am discutat pe îndelete despre obezitatea și tulburările alimentare la copii.
La români, obișnuiți să nu lăsăm norocul în farfurie, să mâncăm tot că-i păcat de ea, cu vorbe din popor care spun că „copilul bucălat e copilul sănătos”, iar „femeia rotunjoară e femeia fertilă”, grija pentru mâncare e să fie destulă. Milenialii sunt primii, ca generație, care trebuie să își pună problema invers. Dar inerția e foarte puternică. Grjile tot mai multe, stresul tot mai mare…
Dr. Florin Bănică: Vom evolua din ce în ce mai mult către obezitate, către a trata și mai puțin a preveni, către a fi mai bolnavi dar cu mai multe soluții de tratament, vom da mai mulți bani pe terapia bolilor cronice pentru că suntem tot mai educați că după colț apare următoarea pastilă, tu nu trebuie să faci nimic… Numai din reducerea farfuriilor și din corectarea proporției în farfurie am rezolva toată situația. Dacă de mâine, în toate cârciumile s-ar vinde din farfurie mică, de aperitiv, și n-ar mai fi doar carbohidrați în farfurie, în momentul acela am reuși. Ne-am obișnuit cu farfuriile mari, pline cu de toate, dar orice învăț are și-un dezvăț.
De când a devenit greutatea în plus o problemă a copilăriei la români?
Dr. Florin Bănică: Greutatea nu e o problemă a copilăriei, e o problemă socială. E un rezultat al unui mediu obezogen, axat pe marketing nutrițional și pe consumul alimentelor volumetrice, în cantitate mare, care se bazează pe gust și nu pe nutrient. Cei mai mulți dintre noi nu știm ce mâncăm, mâncăm gustul unor alimente pe care le recunoaștem, dar nu înțelegem ce înseamnă bogăția calorică, uleiurile de proastă calitate, lipsă diversității în microbiotă și combinațiile greșite.
De când să începi să îți faci griji pentru greutatea copilului? Contează greutatea cu care s-a născut sau cât a luat în perioada alăptării?
Dr. Florin Bănică: Contează, dacă discutăm despre mai mult de 4 kg la naștere atunci se testează glicemia din cordonul ombilical pentru că predicția pentru diabet este mare. Un astfel de copil are un risc mult mai mare să ajungă să fie supraponderal sau obez în timpul dezvoltării și să dezvolte anumite patologii metabolice foarte repede în viață.
Dar oricând trebuie să ne facem griji. Chiar dacă ei în timpul evoluției vor avea perioade de scădere și creștere în greutate, important e să fim alături de ei și să încercăm să-i înțelegem, să știm prin ce etape trec și să-i ajutăm în consecință. Dar nu din perspectiva „gras vs slab”, ci de „sănătos vs nesănătos”. Până la vârste destul de mari, scăderea în greutate a copilului depinde de părinți, pentru că copiii, chiar și adolescenți, nu înțeleg ideea de boală. Sunt foarte departe de ea chiar și la 20 de ani. Și atunci, sănătatea lor e complet dependentă de înțelegerea, preocuparea și rutinele părintelui.
Care moștenire genetică cântărește cel mai greu, la propriu – câte kilograme are mama înainte de sarcină/câte kilograme are tata înainte de sarcină/câte kilograme ia mama în sarcină?
Dr. Florin Bănică: Moștenirea genetică contează în proporție de aproximativ 30% atunci când vorbim de impactul asupra unor patologii cronice. Ne naștem cu o predicție care în ziua de azi se poate testa și vedea. Dar mama este cea mai importantă – 60%-70% – și restul tatăl. Dacă avem o mamă cu o tulburare metabolică cum e obezitatea, șansa copilului de a avea o tulburare metabolică este mare, de peste 70%. Dacă se întâlnește și cu gena tatălui, care are și el o astfel de patologie, atunci vorbim de 100%, chiar dacă nu neapărat din copilărie. Apoi contează și numărul de kilograme luate în sarcină. Ce nu înțelegem și părinții nu știu este că au responsabilitatea concepției înainte de concepție.
Copil supraponderal = adult supraponderal? E regulă?
Dr. Florin Bănică: Nu, dar șansele sunt foarte mari. Problema mai mare e că pe parcursul dezvoltării și al evoluției, kilogramele în plus se opun prin diverse mecanisme dezvoltării corecte și armonioase, inclusiv a metabolismului glucidelor și lipidelor, dar și a sistemului oseo-articular și nu numai. Practic, pornești cu stângul în viață, iar acest start este definitoriu pentru evoluția ulterioară, inclusiv cu rutinele învățate, care mai apoi vor fi foarte greu de schimbat. De fapt, rutinele nepotrivite stau la baza obezității. Dacă te uiți, la orice colț de stradă vezi farmacii cu produse de slăbit, pe internet nutriționiști și tot felul de alte variante, dar poporul român e tot mai bolnav și obez.
Copiii din ziua de azi mănâncă prea mult sau prea des sau prea prost? Unde e, cel mai des, problema?
Dr. Florin Bănică: Copiii din ziua de azi mănâncă ceea ce recunosc, adică trebuie să se cheme burger, șaorma, pizza, wrap etc. Mănâncă destul de mult, dar rar, și în mod cert prost din punct de vedere al combinațiilor alimentare. Și mănâncă la ore nepotrivite. Nu au o cultură a alimentației corecte, lucru care vine în principal din faptul că părinții sunt ocupați la job și dacă ne și aflăm la baza piramidei nevoilor nici nu încape să ne mai gândim la lucruri precum prevenție, evoluție, ci ne gândim ce punem pe masă astăzi. O bună parte din români sunt obezi și supraponderali din cauza restricțiilor financiare.
Totodată, mediul social este foarte important pentru copii, iar în ziua de azi vorbim de un mediu obezogen, unde oriunde te întorci cu privirea te lovești de alimente nesănătoase, care sunt pe invers față de educația pe care unii dintre părinți se chinuie să o dea acasă. Plus, lipsa orelor de sport din școală și tot așa. Din păcate, nu se poate altfel decât să stai de capul copilului, ca părinte, cu educația și sportul, ideal prin propriul exemplu.
Se poartă printre adolescenți să iasă la cafenea. Și se poartă să te duci la școală cu energizante în ghiozdan… e o generalizare sau vedeți și în practică un soi de abuz de stimulente de genul ăsta, la vârste tot mai mici? Cum se explică?
Dr. Florin Bănică: Adolescenții bravează din multe puncte de vedere – țigări, alcool, cafea și energizante, toate care lasă urmări în dezvoltarea lor. E o modă care pe termen lung le va afecta sistemul digestiv și sistemul nervos central și care se datorează mediului atât de ofertant. Oriunde ai acces imediat la lucruri care să-ți îndeplinească nevoi create artificial.
Dacă am un copil supraponderal, e sportul soluția? Părinții tind să se uite mai întâi la cât se mișcă copilul, nu neapărat la ce îi pun în farfurie sau la cât de stresat e la școală…
Dr. Florin Bănică: Pentru orice om, nu doar pentru copilul supraponderal, primul pas atunci când vorbim de scăderea în greutate îl reprezintă modelul de alimentație din familie, în special modelul mamei. Al doilea pas îl reprezintă contextul mai mare al familiei și ce vede copilul întâmplându-se în acest context. Al treilea pas este farfuria corect echilibrată și pregătită cu dragoste în interiorul familiei, abia apoi discutăm și de activitatea fizică.
În momentul în care copilul iese din casă el schimbă mediul, ceea ce schimbă complet datele problemei pentru că el va dori să fie ca ceilalți, ceea ce trebuie lăsat să se întâmple, cu limite și prin propria alegere. Adică nu să-i spui „nu!”, ci să-l ajuți să aleagă în favoarea lui, chiar dacă la început se va opune sau nu va înțelege această idee, a alegerii.
Niciodată nu e sportul primul pas, dar pentru un copil în creștere sportul e obligatoriu. Dar fără alergare sau sărituri atunci când avem un copil supraponderal sau obez, întrucât articulațiile pot fi afectate ireversibil. E mai important să avem un sistem osteo-articular corect dezvoltat decât să forțăm copilul să facă nu știu ce sport ca să slăbească, mai ales că nutriția face 80% din treabă.
Tot mai multe studii arată că, în ce privește starea de sănătate generală a omului și predictorii pentru bolile „moderne” – cancer, boli cardiovasculare, neurodegenerare și altele – factorii de mediu primează în fața factorilor genetici. Dar dacă am moștenit kilogramele în plus? Ce șanse am atunci?
Dr. Florin Bănică: Simplu și neacademic vorbind, orice ni se întâmplă în viață, orice modificare a stilului de viață duce la o modificare a structurii genomului. Epigenetica arată foarte clar influența mediului asupra genomului, care se exprimă printr-o afectare din generație în generație a genomului și implicit a structurii noastre imunitare, hormonale și așa mai departe. Discuția este foarte lungă, dar studiile moderne arată că la baza celei mai bune arme pe care o avem la dispoziție – prevenția – este stilul de viață. Și din tot ce înseamnă stil de viață, nutriția este cel mai la îndemână și mai important de ajustat. Deci, șanse sunt destule.
∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗
Poți citi mai multe informații despre proiectul lunii iulie – La masă cu mine – chiar aici.
