La psiholog cu tulburările alimentare
Alina Manuela Ciufu este psiholog clinician și psihoterapeut cu experiență în terapia de grup, individuală și de cuplu, în educație parentală și evaluare psihologică în vederea evaluării depresiei și anxietății. Ne-a răspuns cu generozitatea la întrebările legate de tulburări alimentare și întrebările pe care și le poate pune un părinte atunci când propriul copil se confruntă cu probleme legate de alimențatie.
Tulburările alimentare înseamnă toate mâncat emoțional?
A.C: Nu, tulburările alimentare nu se rezumă doar la mâncatul emoțional. Mâncatul emoțional este un comportament în care o persoană consumă alimente ca răspuns la stres, anxietate, tristețe sau alte emoții intense. Cu toate acestea, există mai multe tulburări alimentare distincte, care pot avea cauze și simptome diferite. Printre cele mai comune tulburări alimentare se numără:
- anorexia nervoasă – caracterizată prin restricționarea severă a consumului de alimente, teama excesivă de îngrășare și o imagine distorsionată a corpului
- bulimia nervoasă – implică episoade recurente de consum excesiv de alimente (episoade de supraalimentare) urmate de comportamente compensatorii, cum ar fi inducerea vărsăturilor sau utilizarea abuzivă a laxativelor
- tulburarea de alimentație compulsivă – se caracterizează prin episoade recurente de supraalimentare, în timpul cărora persoana pierde controlul asupra consumului de alimente și nu utilizează comportamente compensatorii pentru a elimina excesul de calorii.
Aceste tulburări pot fi cauzate de o combinație de factori genetici, psihologici, sociali și de mediu. Mâncatul emoțional poate fi un simptom al anumitor tulburări alimentare, dar nu reprezintă întregul spectru al acestor tulburări.
Cum se manifestă la copii, cum îmi dau seama ca părinte? Pot, oare, preveni asta?
A.C: Manifestările tulburărilor alimentare pot varia în funcție de tipul specific de tulburare, dar există anumite semne și simptome comune la care părinții pot fi atenți.
Iată câteva dintre acestea:
√ Schimbări bruște în greutate: observarea unei pierderi semnificative în greutate sau fluctuații frecvente în greutate pot fi un semne ale unei posibile tulburări alimentare.
√ Preocupare excesivă față de aspectul fizic și greutate: persoanele cu tulburări alimentare pot fi obsedate de greutatea lor și pot critica constant aspectul lor fizic
√ Schimbări ale comportamentului alimentar: acestea pot include restricționarea alimentară severă, evitarea anumitor categorii de alimente (de exemplu, carbohidrați sau grăsimi), consumul excesiv de alimente în secret sau folosirea comportamentelor compensatorii, cum ar fi inducerea vărsăturilor sau utilizarea de laxative
√ Preocupare excesivă față de alimente și nutriție: o atenție exagerată față de valoarea nutritivă a alimentelor, citirea constantă a etichetelor alimentare și obsesia legată de calorii pot fi semne ale unei tulburări alimentare
√ Schimbări emoționale și comportamentale: acestea pot include depresie, anxietate, retragere socială, labilitate emoțională, izolare și scăderea interesului pentru activitățile obișnuite.
√ Preocupare excesivă față de exercițiu fizic: persoanele cu tulburări alimentare pot exagera cu exercițiile fizice, dedicând mult timp și efort pentru a arde calorii.
Prevenirea tulburărilor alimentare poate fi un proces complex și implică mai mulți factori. Există câteva măsuri preventive pe care le puteți lua ca părinte:
∗ Promovați o relație sănătoasă cu mâncarea și corpul. Evitați critica corporală și focalizați-vă pe promovarea unei imagini corporale pozitive. Încurajați obiceiuri alimentare echilibrate și sănătoase în familie.
∗ Comunicați deschis și sincer. Creați un mediu în care copiii se simt confortabil să vorbească despre emoții și să împărtășească orice probleme legate de alimentație sau imagine corporală.
∗ Evitați discursul negativ despre greutate și dietă. Evitați să vorbiți despre greutatea voastră sau despre diete în fața copiilor. În loc de asta, puneți accentul pe stilul de viață sănătos și pe acceptarea diversității corporale.
∗ Educați-vă în privința tulburărilor alimentare. Fiți informați despre semnele și simptomele tulburărilor alimentare și căutați ajutorul profesionist dacă sunteți îngrijorat/ă.
∗ Furnizați un mediu de sprijin și încredere. Asigurați-vă că copiii simt că au suportul vostru necondiționat și pot cere ajutor în cazul în care au probleme legate de alimentație sau de imaginea corporală.
Este important să rețineți că tulburările alimentare sunt complexe și pot fi influențate de mai mulți factori, inclusiv genetică, mediul și factorii individuali.
Există un spectru al tulburărilor alimentare?
A.C: Da, există un spectru al tulburărilor alimentare. Acest spectru reprezintă o varietate de tulburări alimentare cu severități și simptome diferite. În loc să fie văzute ca entități distincte și separate, tulburările alimentare pot fi considerate ca o gamă continuă de comportamente și atitudini legate de alimentație și corp.
La un capăt al spectrului se află comportamentele și gândurile sănătoase legate de alimentație și corp, în timp ce la celălalt capăt se găsesc tulburările alimentare severe, cum ar fi anorexia nervoasă sau bulimia nervoasă. Între aceste două extreme există diverse grade de manifestare a tulburărilor alimentare.
În plus, există și comportamente și simptome care nu îndeplinesc în mod necesar criteriile pentru a fi diagnosticate ca o tulburare alimentară specifică, dar pot prezenta riscuri sau semnale de avertizare. Acestea pot include mâncatul emoțional, comportamentul neobișnuit legat de alimentație și obsesia excesivă față de dietă și greutate.
Este important să înțelegem că tulburările alimentare nu sunt doar categorii distincte și rigide, ci reprezintă o diversitate de experiențe și comportamente. Prin înțelegerea spectrului tulburărilor alimentare, putem recunoaște că aceste probleme pot fi prezente într-o varietate de forme și că intervenția timpurie și sprijinul adecvat sunt esențiale pentru recuperare și sănătate mentală.
Când să apelez la un specialist; cu cine să încep: nutriționist sau psiholog?
A.C: Atunci când sunteți preocupat/ă de comportamentul alimentar al unei persoane și suspectați prezența unei tulburări alimentare, este recomandat să consultați un specialist în domeniul sănătății mintale, cum ar fi un psiholog specializat în tulburări alimentare sau un psihiatru. Acești profesioniști sunt instruiți în evaluarea și tratamentul tulburărilor alimentare și pot oferi îndrumare adecvată.
În general, psihologii specializați în tulburările alimentare sunt cei mai potriviți pentru a evalua și trata aspectele psihologice și emoționale ale tulburărilor alimentare. Aceștia pot ajuta persoana în gestionarea relației cu alimentația, cu imaginea corporală și cu emoțiile asociate.
Este utilă și implicarea unui nutriționist. Aceștia pot oferi orientare și sprijin în stabilirea unui plan alimentar echilibrat și sănătos, adaptat nevoilor individuale ale persoanei.
Un prim pas poate fi programarea unei evaluări inițiale cu un specialist în sănătatea mintală, care poate determina dacă există o tulburare alimentară și poate recomanda un plan de tratament adecvat. În unele cazuri, poate fi necesară o abordare multidisciplinară, implicând atât un psiholog, cât și un nutriționist, pentru a oferi un sprijin cuprinzător și eficient. În echipa multidisciplinară de multe ori este implicat pe lângă cei 2 și un al 3-lea specialist care vine din zona de mișcare, de sport.
∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗
Poți citi mai multe informații despre proiectul lunii iulie – La masă cu mine – chiar aici.
