Ce ar vrea psihiatrul să știi dacă te confrunți cu un declin cognitiv
Apoi a urmat o lungă listă de does & donts la care au contribuit cei trei specialiști pe care i-am invitat la prima întâlnire ȚINE(mă)MINTE! pe care am organizat-o la Centrul Comunitar Zi de Bine pentru pacienții cu Alzheimer și aparținători.
Dr. Corina Pânzaru, medic psihiatru și Șef de Secție la Spitalul de Psihiatrie Obregia, dr. Dana Filip, medic de familie și dr. Tatiana Popescu, consultant medicina stilului de viață, au ascultat cu răbdare și empatie mărturiile celor care au simțit să împărtășească din experiența lor și au răspuns la întrebări atât din ultimele studii medicale pe subiect, cât și din propria experiență.
Am vorbit despre așteptările pe care ar trebuie să le avem cu privire la efectele tratamentului medicamentos într-o afecțiune cronică care în realitate nu are leac, cum este boala Alzheimer, și ce lucruri ar trebui să facem atât ca parte a efortului de prevenție, cât și pentru întârzierea declinului cognitiv, odată instalat.
Foto: Bogdan Dincă
Iată cele mai importante informații de ținut minte de la specialiști:
· Factori de risc pentru declinul congnitiv: obezitatea, hipertensiunea, diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, fumatul, consum de alcool. Orice inflamație cronică din organism afectează negativ creierul.
· Pentru a stabili un diagnostic de Alzheimer e binevenită internarea pacientului cel puțin pentru o zi. Trebuie identificat și dacă nu cumva se mai ascunde ceva sub declinul cognitiv, cum ar fi o depresie. Relația bolnavului cu psihiatrul e foarte importantă. În destule cazuri, aparținătorii de multe ori nu își dau seama prin ce trece bolnavul, cel puțin la început. Iar diagnosticare precoce e cheie în managementul cât mai bun al bolii.
· Medicamentele existente sunt bune, dar nu pot face totul. Dacă ne așteptăm ca pacienții să fie stabili doar cu medicamente, fără să fie antrenați în activități diverse și puși în situații de socializare, nu o să facem decât să acumulăm frustrări cu privire la starea pacientului.
· Lucrurile făcute împreună – remi, plimbat, gătit, făcut sport, provocări intelectuale continue, citit, pictură, puzzle-uri etc. pot aduce satisfacții extraordinare pacienților.
· Orice activitate fizică ameliorează capacitatea cognitivă și poate întârzia progresia bolii. Cu cât este mai intens efortul fizic, cu atât beneficiile sunt mai mari, dar chiar și o plimbare de 40 min ar trebui făcută de 5-6 ori/săptămână.
· O dietă dietă săracă în grăsimi animale și glucide rafinate (zahăr, miere) înseamnă protecție împotriva factorilor de risc (boli cardiovasculare, diabet). Eliminarea cărnii roșie îmbunătățește starea de dispoziție (poate fi păstrat în dietă puiul și peștele, nu mai mult de o bucată de carne cât încape într-o palmă pe zi, iar restul proteinelor acumulate din surse vegetale – leguminoase, nuci, ciuperci). Orice legumă e bună de adăugat în dietă, dar în mod special legumele crucifere (conopidă, brocolli, varză) au rol protector. Orice fruct e ok, dacă nu există contraindicații de la medicul diabetolog. Turmericul este un condiment care ar trebui adăugat în cât mai mult rețete, având rol antioxidant și antiinflamator pentru creier și pentru articulații. Hipertensivii, în mod special, ar trebui să se ferească de sare.
· Schimbările drastice, de orice fel, sunt de evitat în viața pacientului de Alzheimer, în special mutări, schimbări de casă, oraș. Chiar și pentru schimbări de stil de viață și dietă e important ca ele să fie făcute cu mintea deschisă la experimentat, cu plăcerea de a descoperi rețete noi și activități noi, nu cu frustrări și interdicții.
În loc de concluzie, dar și în loc de motivație, lăsăm acest sfat de 1.000 de puncte din partea doamnei doctor psihiatru – „Suntem un izvor nesecat de experiențe pe care trebuie să le împărtășim și să ținem de ele. În zestrea noastă cognitivă purtăm greutățile la care am făcut față și care ne-au stimulat cognitiv foarte mult. Trebuie să facem tot posibilul să ținem de ele. Încercați să le spuneți, să dați drumul la sentimente.”