Lecția despre hate și prejudecăți, predată de E.S. David Saranga la Studiourile Ferentari
Am zis că primul hop e cel mai greu – deschidem lumea către copiii minunați din Ferentari care s-au strâns să învețe cum să își croiască singuri un alt fel de viitor la trupa de teatru Playhood, și lumea îi va primi cu brațele deschise. Apoi am înțeles că nu e chiar așa. Am înțeles că asta e o conversație care trebuie purtată din nou și din nou dacă vrem să se schimbe ceva.
Să înveți pe cineva ceva e greu. Mai ales când vine vorba de prejudecăți. Și ăsta e un lucru pe care acești copii îl cunosc din proprie experiență, dar și din experiența altora. L-au auzit direct de la Excelența Sa, Ambasadorul Israelului, David Saranga, într-o zi de mai, când repetau o nouă piesă de teatru, Moara cu noroi, la Studiourile Ferentari, spațiul de educație alternativă pe care l-am amenajat pentru ei la Zi de Bine și pentru care Dl. Ambasador și-a donat ziua de naștere.
Moara cu noroi, la fel ca toate celelalte piese de teatru, podcasturi și melodii pe care acești tineri le aduc la viață în incinta din cartierul Ferentari, e despre viața așa cum o percep ei, după destule bușituri cu așteptările, proiecțiile și dorințele celor din jur, de la oamenii cei mai apropiați, familie și prieteni, până la străinii care se țin scai de ei când intră într-un magazin, doar pentru că pielea lor e mai închisă la culoare. Cea mai faină chestie: totul e făcut cu umor, nu cu self-pity. Cu acel umor care poate dezbrăca orice om de poleiala lui, până se vede adevărul.
Și tot cu adevăr, vulnerabilitate și apreciere pentru ce încearcă ei să facă și pentru experiențele comune pe care le-au împărtășit aceste două etnii în istoria recentă și curentă, le-a vorbit și Dl. Ambasador. Pentru mai bine de o oră am povestit despre frici și prejudecăți, despre discriminare, despre ce și cum facem cu hate-ul din social media, despre încredere și șanse, familie și prieteni, dar mai ales, despre cât de important e că acești copii se au unii pe alții, aici la Studiourile Ferentari.
Și noi ne-am dat seama ce fain e să ne întoarcem la locul câte unei fapte bune, cu oamenii alături de care am înfăptuit!
