Dacă ți se pare că ai mai auzit de Șcheia (dap, cu „Ș”) chiar așa e. În luna noiembrie, am luat țara la kilometru pe ruta București – Suceava cu destinația Șcheia, unde am amenajat și dotat două săli de sport la școlile gimnaziale din comună, în care învață niște sute bune de copii. O lună de zile am avut ocazia să stăm de vorbă cu profesorii și copiii lor, să aflăm povești de viață nu chiar simple, dar și să descoasem visuri de mai Bine.
Așa am aflat despre programul „A doua șansă” – un fel în care școala deservește comunitatea și după terminarea celor 8 clase. Pentru mulți tineri din Șcheia care au fost nevoiți să întrerupă școala, mulți dintre ei plecând și apoi întorcându-se din străinătate, este o a două șansă la educație, integrare și găsirea unui loc de muncă. Un program atât de fain, cu profesori atât de dedicați, încât am hotărât să mai poposim o lună. Și am mai dus la bun sfârșit un vis.
În luna decembrie, la ZI de BINE Moldova, am dotat Școala gimnazială din Șcheia cu un laborator de informatică care se învârte după soare. Asta pentru ca oamenii mici și mari să învețe, la timpul lor, competențele necesare pentru a nu rămâne în urmă cu vremurile și oportunitățile. Sau cu tehnologia.
Mai există (încă) și copii fără calculatoare
Șcheia este cum te-ai gândi că e un sat din nordul Moldovei și în același timp nu e. Școala, din 1844, e bine întreținută și e mândria satului. De-a lungul timpului s-a tot investit în reparații și adăugiri de anexe, o mare parte din fondurile necesare fiind obţinute chiar prin contribuţia cetăţenilor din comună. De pe băncile şcolilor din comună au plecat în lume numeroşi elevi care, mai apoi, au făcut carieră în diferite domenii: ştiinţă, literatură, artă, armată, educaţie etc. Doi dintre fiii satului au dat numele şcolilor în care au învăţat. Astfel, din anul 2004, Şcoala din Şcheia a primit numele de „Dimitrie Păcurariu”.
Cu adevărat, mulți săteni au plecat în lume și nu s-au mai întors. Cei care au rămas (și își permit) își duc copiii la școlile de la oraș. Astăzi, „la școala din Șcheia majoritatea elevilor sunt de etnie rromă, nedeclarați, (aproximativ 85%) iar părinții acestor copii muncesc ca zilieri, în cel mai bun caz. Implicarea părinţilor în procesul instructiv-educativ este o problemă secundară, grija principală fiind asigurarea hranei copiilor lor,” ne-a povestit doamna directoare prof. Ioana Smaranda Bahrincean.
Cu atât mai mult, Şcoala Gimnazială ”Dimitrie Păcurariu” din Șcheia și școlile structură din comună joacă un rol hotărâtor în formarea generaţiilor de elevi care-i trec pragul, iar profesorii sunt determinați să practice un învățământ competent, colaborativ și implicat, care încurajează competenţa, dar şi cultivarea talentelor personale astfel încât fiecare elev să parcurgă un traseu educaţional potrivit aspiraţiilor sale. „Am descoperit printre elevii școlii și pasionați care ar putea avea rezultate la concursuri, dar din cauza situației financiare precare nu își permit să achiziționeze dispozitive electronice pe care să își valorifice talentul și se bazează doar pe ceea ce pot face în cadrul școlii. Acestor copii le putem pune la dispoziție viitorul laborator de informatică și în afara orelor de curs pentru a putea evolua și pentru a vedea rezultatele muncii lor,” ne spune entuziasmată profa de info, Oana Curea.
Dar cu părinții înapoi la școală
Și nu mai e vorba doar de copiii școlii. Pentru că într-o familie care nu are un calculator sau laptop, nici părintele nu are acces la tehnologie și la competențe care i-ar putea asigura un loc de muncă. Astfel că școala, atât la orele de TIC, cât și prin programul „A doua șansă”, devine singurul teren unde copil și părinte pot face cunoștință cu tehnologia care la orașe e parte din rutina zilnică și modul pricipal de comunicare. Și asta nu e puțin lucru!
Alexandra și Alin, de exemplu, sunt părinții unui elev de gimnaziu din școală. Atâta i-a bătut copilul la cap, că până la urmă părinții s-au înscris în program și cu ajutorul profesorilor, dar și cu ajutorul copilului, au învățat să scrie, să citească, să socotească și să termine 10 clase. Acum e mult mai simplu pentru ei să-și găsească un loc de muncă stabil.
„Este necesar ca elevii să deprindă abilitățile necesare într-o societate informațională. Primul pas pentru elevii școlii ar fi înființarea unui laborator de informatică modern, echipat cu toate cele necesare desfășurării orelor de TIC, opționalelor și altor activități extracurriculare. Elevii, atât cei din clasele V-VIII, cât și adulții înscriși în programul „A doua șansă”, vor profita de dotările laboratorului, vor înțelege mai ușor tot ce ține de utilizarea tehnologiei, de ce reprezintă aceasta, de cât de mult a evoluat. În cazul adulților din programul „A doua șansă” orele se vor axa pe dezvoltarea abilităților de utilizare a calculatorului în așa fel încât să-i ajute în cazul unei angajări”
– prof. de informatică Oana Curea.
Cu gândul Oanei ne-am pornit la drum, să facem un laborator de BINE!
LOADING Bine...
La Șcheia, Sfântul Petre și echipa sa au făcut din nou minuni, cum le stă în fire! Mai întâi, mobilierul vechi a fost scos și dat uitării. Așa cum ce-i vechi lasă loc noului. Au renovat, văruit și s-au pus pe înfrumusețat pereții, cum îi șade bine unui laborator adevărat, care, în plus, mai are și o lumină naturală generoasă. Pereții au fost însemnați cu chestii de tehnologie, pour les connaisseurs, dar și cu multe steluțe inspiraționale.
Apoi au apărut mesele noi și scaunele și rafturile bibliotecii. S-au pus cu toții pe montat, echipa lui Petre, Oana-profa de info, colega noastră Gabi. Unde-s toți, puterea crește, un pic ca la pixeli. Și când totul a fost gata, a apărut piesa de rezistență, cu care te joci de parcă ar fi o baghetă magică. O atingi și îți deschide lumea. Lumea educațională, se-nțelege. Pe numele lui – display interactiv/tablă smart – sau – tablă-rachetă/navă spațială – cum l-a poreclit Ioana.
La drum spre… viitor
Lung e drumul Sucevei dacă pleci din București dar în decembrie l-am mai făcut o dată, să deschidem larg ușa noului laborator de info. Și am luat cu noi și cele 20 de laptopuri, unul pentru fiecare elev de la ora de info. Noul laborator arată mai ceva ca o farmacie, cum e vorba, de alb și de frumos. Nou nouț, zici că îl despachetase Moș Crăciun fix atunci din cutia lui. Clar, în luna decembrie, totul e posibil!
Luni de dimineață am deschis ușa elevilor și fețele lor s-au deschis a zâmbet. S-au așezat cuminți la mese, deși jurăm că ar fi sărit în sus de bucurie. Ca și noi, de altfel, că doar toți am fost elevi cândva. Oana, profa de info, le-a arătat ce minuni face display-ul și i-a invitat să se joace puțin. Mai în serios, cu întrebări legate de materia lor. La final, fiecare dintre noi a lăsat un mesaj pentru viitor.
Ne bucurăm la gândul că multe va vedea laboratorul ăsta, de la elevi de a VIII-a, la mămici care vin cu pruncii la programul de weekend la A doua șansă, până la copii cu spectru autist care doar la ora de info sunt atenți și implicați. Lung e drumul Sucevei dacă pleci din București, dar mai lung și anevoios este să te întorci la școală ca adult, ca să îți fie un pic mai BINE.
„Acum, în luna visurilor împlinite, laboratorul nostru de informatică are haine complet noi: aparatură din viitor, display interactiv, laptop-uri performante, mobilier modern și o grafică de excepție, mare bucurie pentru toate generațiile de elevi din școala noastră, inclusiv cei de la A doua șansă. Mulțumim TRUTZI! Mulțumim Zi de BINE!”
Ioana Smaranda Bahrincean, directoarea Școlii Gimnaziale din Șcheia.
total de
proiecte
de comunități
ajutate
total de
donatori
totală
aproiectelor
Sebastian Zabulică: Cu ce rămâi când îți pierzi vederea în doar 2 săptămâni
Copilul obez la români – perspectiva medicului
Citește despre celelalte proiecte Zi de Bine și vezi cum poți contribui și tu.
Dacă ești printre donatori și nu-ți regăsești numele în listă (poate ai donat prin SMS și nu avem acces la numele tău), te rugăm să ne scrii la [email protected]
