„Și-atunci, ți-am urmat cuminte sfatul. Pentru prima dată. Contemplam lumina, culorile, copacii, păsările, animalele. Simțeam cum aerul îmi umple nările și mă ajută să respir. Auzeam vocile care răsunau pe coridor ca-n turla unei catedrale. Simțeam că trăiesc. Și mă-nfioram de bucurie. De fericirea de a exista. Minunat.” (Eric-Emmanuel Schmitt, Oscar și Tanti Roz)
Te-ai întrebat ce vede pe fereastră un copil internat la oncologie pediatrică? Asta ne-a venit nouă în minte când am intrat prima dată în curtea interioară a Institutului Oncologic București și am privit în sus, către ferestrele de unde ar putea privi copiii veniți la tratament.
Un smochin creștea deja falnic… între betoane și aparate de aer condiționat. Dar cum ar fi să fie înconjurat de frumusețe, verdeață și culoare? Cum s-ar vedea atunci de la etaj? Așa că ne-am pornit să facem Ochi de Lumină – un spațiu care să bucure privirile copiiilor internați aici.
Cu ochii pe fereastră, din secția de oncopediatrie
Pe Oscar al lui Tanti Roz îl știm cu toții, e un băiețel dintr-o carte care ți se leagă de suflet. Oscar poate fi însă oricare dintre copiii internați la Institutul Oncologic București „prof. Dr Alexandru Trestioreanu”, cel mai mare spital de oncologie din România, la secția de oncologie pediatrică de la etajul 1. Aici sunt primiți la tratament până la 40 de copii și însoțitorii lor, pentru că fiecare copil este însoțit de un adult pe toată durata spitalizarii.
Secția de oncologie pediatrică se ocupă de evaluarea clinică și investigarea complexă a pacienților cu suspiciune de cancer, de stabilirea gradului de extensie a bolii și a diagnosticului stadial, oferă servicii medicale de chimioterapie și tratament paliativ. Tot aici se află și primul compartiment de îngrijiri paliative din România care funcționează într-o secție de oncologie pediatrică.
Până în luna mai, dacă privea pe geam, Oscar vedea un smochin care creștea curajos printre betoane. Simbol al vieții. Și, doar primăvara, mai putea vedea și doi zarzări în floare. Veniți și ei de nicăieri, și-au croit drum în curtea interioară de aici, plină de ciment. O curte gri și rece, ce mirosea a deprimare.
Am decis că aici ne dorim lumină și culoare, pentru copii și pentru părinții lor. Că ne dorim să facem din curtea interioară de la oncologie pediatrică un spațiu care să bucure privirile. Măcar un strop, atât cât să însenineze o zi mai puțin bună a unui copil de la oncologie. Și a părintelui său, care are nevoie de un loc în care să își tragă puțin sufletul, printre tratamentele pruncului alături de care s-a internat. Zis și făcut!
Și s-a făcut lumină!
Sub bagheta magică a arhitectei Alina Vîlcu (PIANO:TERRA), curtea s-a preschimbat într-o mare îmbrățișare pentru copiii de la oncologie și părinții lor, dar și pentru medicii și asistentele de la IOB.
Rând pe rând, în această curte au intrat oameni inimoși puși pe treabă, au curățat betoanele sparte și au pus tartan colorat. Au apărut decoruri din lemn, bănci și spații de relaxare, ghirlande luminoase, lampadare fosforescente și plante. Apoi multe flori. Au sosit, rând pe rând, animăluțe din cele de care copiii prind drag imediat. Apoi au intrat, în ordine, culoarea și blândețea. La urmă, aici au poposit păsările mari cu aripi de lumină, zece la număr, care plutesc în bătaia vântului. Iar în mijlocul lor stă acum și mai falnic smochinul plin de roade. E și mai vesel acum smochinul nostru, a primit tovarăș un brad, să-i țină companie peste ani și ani.
La final de proiect, seara târziu, am aprins luminile, să vedem cum însoțesc somnul celor mici și al părinților internați cu ei, aidoma unor faruri care dau speranță și călăuzesc în noaptea adâncă. Un pic ca în poveștile de noapte bună în care BINELE învinge. Și, dacă ar fi să ni se îndeplinească o dorință și doar una, așa cum Tanti Roz i-a promis lui Oscar că se întâmplă, este ca toți copiii de aici să plece acasă sănătoși. Să le fie BINE.
E foarte greu să îi explici unui copil că s-a îmbolnăvit și că trebuie să-și petreacă mult timp între patru pereți. Copiii au nevoie de un mediu în care să își poată găsi refugiu de la toate aceste sentimente apăsătoare. Și o curte interioară amenajată creativ, așa cum am făcut împreună cu Asociația Zi de Bine, este natura în miniatură și ajută inclusiv părinții care însoțesc copiii să respire puțin, să iasă din spital, fără să plece departe. Avem nevoie să folosim toate bucățile de natură pe care le avem la dispoziție pentru binele pacienților noștri, mari sau mici.
Dr. Bogdan Tănase, manager IOB
“Să accept, atât cât pot, ceea ce nu pot face”-Oana Iaru, medic IOB
Tips & Tricks pentru o zi de naștere donată cu succes
Citește despre celelalte proiecte Zi de Bine și vezi cum poți contribui și tu.
